Usa spre catacombele vietii.

Pasesti incet , fara sa iti treaca prin mintea rece unde te aflii.Cu mana care tremura de teama atingi zidurile
infioratoare ,dai de un coridor intunecat.Ceva te atrage, o fortza parca iti cheama sufletul si te indeamna sa strabati drumul.. .Pe chipul tau se vede curajul dar in adancul tau cativa fiori iti strabat corpul.Un pas, inca un pas ,deja te simti inconjurat de lucruri misterioase.Linistea iti omoara auzul , prea multa liniste ,se aud doar pasii tai si respiratia puternica si rece ce o lasi in urma.Te intrebi cu groaza ce ar putea fi in capatul coridorului, ai vrea sa vezi dar pentru asta trebuie sa strabati intunericul,sa te lupti cu gandurile tale negative , sa invingi teama.Te opresti.Te uiti in spate la singurl bec care incearca din rasputeri sa lumineze,te intorci iar in fatza incepe intunericul.Plin de fortza intri in acel loc negru , fara viata. NU mai vezi nimic. Pasesti incet evitand anumite obstacole.Din acea liniste , sunete infioratoare se aud parca din peretii umezi si reci.Mintea ta incearca sa fuga inapoi spre lumina dar tu nu poti opri dorinta de a vedea ce se afla dupa intuneric.Poate va fi mai multa lumina , sau poate nu se va mai termina niciodata acest drum.Trec minute,dar ai impresia ca trec ore...mergi ce mergi si vezi un punct alb.Un alt bec chinuit de soarta care incearca sa iti lumineze calea.In fatza ta vezi o usa.Oare ce se afla dupa ea?Atingi usor clanta si apesi cu putere iar aceasta se deschide...un sacrtait insuportabil iti mangaie timpanele.Vezi negru.Plin de firca indraznesti sa treci de usa.Un intuneric total se avanta in fatza ta.Unde a disparut lumina?dar cel mai important..unde esti?Treci pragul usii iar deodata aceasta se inchide.Un zgomot puternic te apropie de un infart.Te intorci si incerci sa deschizi usa,dar fara rezultate.Iti dai  seama ca acea curiozitate tocmai te-a facut sa treci poarta catacombelor infernului.