Picatura Sentimentelor.

Alergi de ura ce te cuprinde prin inautrul tau , gol , fara ganduri.Te simti ca intr-un adevrat razboi ce victoria este intrezisa, nu ai o cale de scapare , te zbati ca o fiara fara mila , insetata de vieti  si cu o viteza cutremuratoare ajungi la un moment dat sa iti dai seama ca esti condus.Esti inconjurat de o panza de care tot raul este agatzat , se prinde de tine si incepe sa-ti scormone prin piele, frica neincetata,din ochii tai umezi, curg rauri de sentimente ascunse care acum isi au rostul .Simti insfarsit ca traiesti , ca ai control asupra vietii , acele ghiare puternice ale raului iti dau drumul si te lasa liber.Plutesti , plutesti usor si vezi acea parte a vietii pe care nu ai trait-o pana acum.Acel suflet plin de bunatate parca s-a renascut.Ai mii de dorinte de implinit dar din inima ta crapata , curge picatura cu picatura , siropul acru plin de ura ce se imprastie prin sangele tau cald. Ajungi sa te distrugi .Sa incepi sa iti sfasai cu burtalitate toate gandurile care iti furnica sufletul .Vrei libertate ,dar parca viata iti vrea sfarsitu ,chinuindu-te.Vrei sa scapi , dar creatura din tine care te mananca pe dinautru .Simti cum te scurgi ca un simplu râu,un suflet nevinovat.Dar gandeste-te ca o fiinta bea acea apa rece , hranindu-se cu sentimentele tale.